Descoperire...? Ioi, ioi, ioi!
vineri, iunie 20, 2008
Bastilia. Sau ce mai e pe-acolo...Vai domnle, ce-am descoperit! Ce bine mă simt când descopăr ceva! Ce plăcută senzaţie.
Ieri pe seară îmi spuneam în camera de hotel din plăcutul arondisment 4, cu vedere în piaţa Sfânta Caterina, ceva loc cochet cu 8 restaurante înghesuite şi cu un zgomot terifiant de furculiţe şi cuţite pe la 11 seara, când m-am decis să mă retrag în cameră, picând de oboseală.... mda, ieri seară îmi spuneam că dacă apuc să îmi termin treburile pentru proiect astăzi de dimineaţă, atunci o să mai puric vreo câteva manuscrise pentru teză, până la ora fatală 3 giumate, când trebuia să o şterg către gară să mă sui în tren.
Dar având io treburi pentru proiect, unul dintre textele pe care le puricam era înghesuit, cu fişa, într-un sertar unde era amestecată şi nişte literatură "cruciată"... Şi cum era ultimul text pe care îl aveam de verificat, când l-am terminat am zis să mă uit 10 minute şi în textele de cruciade târzii, cu turcii. Şi uite aşa găsesc fişă, una singură: "Sfaturi pentru recuperarea prizonierilor de la Nicopole"! No, du-te, nene, să mori tu! că de aşa ceva n-am auzit până acu!
Mă duc la fişierul cu manuscrise, iau fişele manuscrisului în cauză. E într-o bibliotecă municipală franceză... Asta e bine, că n-am probleme de copyright dacă vreau să reproduc imaginea, e gratis, numai să plătesc copia institutului, adică 1 euro pe folio. E bine. Şi ce e în restul manuscrisului e de interes, în legătură cu textul şi din punct de vedere paleografic şi codicologic. Başca că nota în cauză e scrisă de aceeaşi mână ca şi cea care a redactat un text de pelerinaj la Ierusalim, al unui messir d'Anglure, de prin 1395-1396. Lucrurile sunt mai complicate şi ar fi de dezbătut în vreo 6 pagini. N-are rost să le înşir aici. Datarea să zicem că e sigură, pe urmă sunt o serie de deduceri paleografice, şi astea ar trebui musai ilustrate, or în stadiul de faţă n-am copia manuscrisului, ci numai notiţele pe care mi le-am luat, şi nu cred că interesează pe nimeni ce tip de cursivă bastardă flamandă folosea scribul...
Bun. Zis şi făcut, după ce pozăm şi o carte întreagă cu textul pelerinajului la Ierusalim, editat pe la 1876 (Hristoase! bibliografie de pe vremea în care străbunicul nici nu se născuse!) cer microfilmul manuscrisului acela şi zac cu plăcere vreme de o oră chiorându-mă la el. Textul l-am găsit repede. Cine notase în fişier folio-ul nu făcuse greşeli. Era unde trebuia. Am făcut pe foaie o ediţie diplomatică (adică notând tilde şi alte prostii), după care am început să vânez în jur.
Textul în sine nu e cine ştie ce mare şi nici cine ştie ce important. Ocupă 11 rânduri şi zice la început: Pour sauoir s'on poit trouuer nulz de ciaulx que furent pris en honguerie...
Ce urmează e mai fain, pentru că descrie călătoria ce trebuie făcută până în Bulgaria, pe unde să se treacă, şi unde să se ajungă şi cui să se adreseze, întrebându-l les nom dez prixonier esclaive. Tare! Foarte fain! Şi la urmă zice, ca un fel de adio, pe rândurile 10 şi 11, că dacă nu au găsit acolo pe acela căutat, apoi să ştie că n-o să-l mai găsească niciodată!
Pe mal de Senă, cu blocul de desen.
Am verificat de îndată ce am ajuns acasă dacă s-a scris ceva despre chestia asta şi în toate bibliografiile mele nu am găsit nimic, ceea ce nu înseamnă că ce am găsit io ar fi ceva neapărat nou. Trebuie să ajung mai întâi acasă şi să îl iau la puricat pe Iorga, cu volumele lui despre cruciadele danubiene, iar dacă nici în Iorga nu găsesc, atunci trebuie să stric vreo câteva întrebări către marii specialişti. Iar dacă nici specialiştii nu ştiu, apoi atunci va fi o plăcere. Cât despre cazul în care specialiştii ştiu, pun pariu că n-au nici-o ediţie cum trebuie, adusă la zi, şi nici studiu asupra manuscrisului şi textului în cauză.
În ambele cazuri se pregăteşte un nou articol, căci ispita e prea mare! Şi cred că în câteva săptămâni îl dau gata. Iar cu teza... ei, teza să mai aştepte puţin!
şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 8:21 PM,
5 Comments:
-
At sâmbătă, iunie 21, 2008 11:13:00 AM,
Diana said...
-
Congrats, congrats! N-am habar, dar probabil o descoperire din'asta e cu atat mai faina cu cat e amuzanta. Mie mi se pare funny sa ai ghid de recuperare a prizonierilor intreband de numele lor prin anumite biserici dincolo de Bulgaria, si sa pretinzi ca indicatiile astea nu pot da gres. He he.
-
At luni, iunie 23, 2008 2:34:00 PM,
said...
-
Abia astept sa citesc articolul. Suna bestial. Sa vedem si noi care-s ciumecii bulgari la care apelai pe-atunci, si in ce fel. Ar fi interesant de stiut daca experienta era una personala sau de pe la mai multi. Si o lista de preturi ceva :-? :D
-
At luni, iunie 23, 2008 11:02:00 PM,
Vladimir Agrigoroaei said...
-
Textul nu da foarte multe detalii. Nu iti da numele acelora, dar sunt foarte multe chestii de dedus pe baze paleografice (analiza scrisului) si codicologice (a manuscrisului). Cu atat mai palpitant. Un fel de arheologie a textului ca obiect. Ce imi place cel mai mult.
-
At sâmbătă, iunie 28, 2008 3:04:00 PM,
said...
-
Interesant intradevar. Sunt curios, apar cumva si "vlahi"?
-
At sâmbătă, iunie 28, 2008 4:12:00 PM,
Pecenegul said...
-
Nu, vlahi nu sunt, pentru ca minunatia se petrece numai in Balcani.
