Kodak Moments
duminică, martie 16, 2008
Ieri trebuia să mă întâlnesc cu cineva la piciorul dealului mare din oraş pe la ora 3 şi am plecat pe jos, de unde locuiesc, către locul cu pricina. Poitiers-ul, ca de obicei, pustiu... Cel mult două babe care plimbau creanga şi un punker însoţit de veşnicul câine de pripas. Şi ajung aşadar la râu, pe care îl numesc în grai neaoş, românesc, Cleanul, şi trec Cleanul şi când mergeam io pe pod ca oamenii, deodată mă pune Necuratul să mă uit mai departe, într-un parc din apropiere, la vreo 2-300 metri distanţă. Ce să vezi nene, mi se părea mie că visez, iar pentru a verifica mi-am zis să scot aparatul foto din dotare. Kodak moments, the best ones!

Ei, după cum vedeţi, în parc era o pereche de chiloţei. Dacă măriţi imaginea, o să îi vedeţi cum se cuvine... Şi am rămas şocat! Aaaa, nu vă gândiţi că sunt genul moralist care să urle sus şi tare că "vai", această nesimţire impietează la sănătatea publică morală sau mentală. Nu domnle, mie îmi plac chiloţeii de damă, mai ales când lasă să se întrevadă şi un posterior plăcut. Nu îmi plac chiloţii în sine, căci nu pot dezvolta pasiuni sexuale pentru obiecte lipsite de sens, ci femeile, ca orice bărbat. Nu, şocat nu am fost nici pentru că chiloţeii erau nasoi. Erau cât se poate de plăcuţi; e drept, combinaţia culorilor de pe ei nu era cea mai fericită şi de la depărtare aveam impresia că sunt... căcănii. Nu, nici asta m-a şocat. M-a şocat că afară era burniţă, o temperatură de 8-9 grade şi tanti din poză n-avea nici pe dracu! Şi când mă gândesc cum mi se plângeau dintotdeauna iubitele că: "eu nu mă pot aşeza aici, că răcesc la ovare!"
Ei bine, tanti franţuzoaica n-are nici pe naiba. Zâua bună, drag popor!
şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 9:20 AM,
![]()
2 Comments:
- At duminică, martie 16, 2008 2:40:00 PM, croasantus creatorus said...
-
cum sa raceasca la ovare, nu vezi ce comod sta? :)
- At duminică, martie 16, 2008 5:43:00 PM, Pecenegul said...
-
Vezi draga, io nu sunt femeie sa stiu cum se raceste in acele parti! Dar sunt dispus sa invat. Pentru a perpetua specia...

