Ia mai vezi şi altceva: Patzinakia | apARTe | Radu Oltean | Medievistica

Butoiul lui Diogene

vorbe goale din lumea-ngustă a medievisticii de mâine

Pix cu camera video incorporata.Cea mai mica camera din lume!Solutia Ideala pentru inregistrarea sedintelor sau discutiilorr
marţi, mai 12, 2009

Scriu o carte. De aia nu mai am timp să scriu şi dincoace. Nu prea pot face două lucruri în acelaşi timp. Pot însă să mai pun un spam, primit de la aceiaşi spammeri cu disclaimerrrrrr! Rrrrr!



Vrei sa afli daca partenerul de viata te inseala ?
Vrei sa-ti supraveghezi mai bine angajatii ?
Vrei sa stii ce face copilul tau in orice moment ?
Alege ASTAZI produsul care ti se potriveste !

Pix cu camera video incorporate

Pix cu camera video incorporata .
Cea mai mica camera din lume .
Pix cu inregistrare Audio + Video 40 ore .
Solutia Ideala pentru inregistrarea sedintelor sau discutiilor
136 €*
COMANDA ACUM!

ARM SPY SOFT Ascultare Telefon Mobil

Cea mai inteligenta solutie de spionare, ascultare, interceptare a telefonului mobil. Ideal pentru Spionarea sotului ,sotiei , angajatilor copilului , partenerului de afaceri .

1256 €*
COMANDA ACUM!

Arm Keylogger - spionare computer

Arm keylogger este un program care odata instalat pe un computer va permite sa vedeti toata activitatea de pe acel computer : parole email , discutii pe mess , documente accesate.

55 €*
COMANDA ACUM!

* Pret fara TVA, la cursul BNR din ziua confirmarii comenzii

Disclaimer: Acest mail nu este SPAM deoarece contine datele noastre de identificare si instructiuni pt dezabonare. V-a fost trimis pentru unul din urmatoarele motive: sunteti un partener al companiei noastre; va regasiti in baza noastra de date ca urmare a unei corespondente anterioare; adresa dvs de email a fost selectata dintr-o baza de date la care v-ati abonat; adresa de email a fost facuta publica de catre dvs prin vizualizari advertising online. Ne cerem scuze daca acest mesaj v-a fost trimis din greseala. Daca nu doriti sa primiti ofertele noastre sau acest mesaj a ajuns din greseala in casuta dvs, va rugam sa ne trimiteti un e-mail la office@liesdetector.co.cc cu subiectul
"Dezabonare".

şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 8:17 AM, , links to this post

Baga, nene, priza-n dinti!
luni, mai 11, 2009

Am primit, domnle, un spam, care zice ca nu e spam. Cand am vazut titlul, m-a busit rasul. Si, pentru a nu si marlan, il fac cadou umanitatii. Merita:

şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 1:26 PM, , links to this post

Sfaturi practice pentru pozat pagini
sâmbătă, mai 09, 2009

comentariu al lui GM:

Tot din tolba cu sugestii cele ce urmeaza sunt pentru cei interesati de fotocopiat carti:

Am facut rost de un aparat vechi de marit foto, am scapat de obiectiv si de ansamblul ce gazduia becul proiector, m-a interesat doar caruciorul ce se plimba sus-jos pe coloana verticala. De el am prins o tija orizontala de vreo 20 cm cu o gaura, si un surub cu care prind aparatul foto. Alternativ cred ca se poate improviza ceva si dintr-un trepied; am vrut sa obtin ceva de genul asta. In stanga si dreapta am cate o lampa de birou care-mi ilumineaza piezis cartea (75W sau 100W fiecare). Cu becuri normale paginile ies galbui in poze, daca le inlocuiesc cu becuri cu halogen (nu fluorescente!) atunci culorile ies mai aproape de cele naturale.
Concotia aspira la asa ceva. Aparatul sta cam la 40-50 cm deasupra cartii, il setez manual pe ISO 100, expunere 1/125s, si il prefocusez pana imaginea e clara. Dupa vreo suta de pagini grosimea cartii se modifica si refocusez daca e nevoie.

Am un aparat Canon legat prin USB la laptop, pe care ruleaza un soft numit PSRemote. Vezi detalii si modelele de aparate suportate aici. Cu softul asta poti comanda aparatul foto prin PC, faci click cu mouseul pe un buton si face poza, o transfera pe PC si ti-o si arata pe ecran, ai feedback si daca ceva nu e in regula iti dai seama imediat. Si pe deasupra poti seta din soft sa ia o poza automat la fiecare 10 secunde, tot ce am de facut e sa dau pagina! Fac asta in timp ce ascult o muzica sau ma uit la TV; cu pregatiri cu tot o carte de 200 de pagini e gata intr-o ora.
Nikon au si ei un soft asemanator, probabil si altii.

Pentru calitate si mai buna si ca sa pot prelucra textul cu un OCR (optical character recognition) si sa-l transform din imagine in text (recomand Abbyy FineReader) am mers un pic mai departe sa ma asigur ca pagina e plata si sa reduc distorsiunile optice. Am cumparat un suport de uscat farfurii in forma de V (ieftin, facut din sipci de lemn), si pe el pun cartea deschisa cam la 90-100 de grade. Aparatul foto il inclin in asa fel incat sa bata perpendicular pe pagina din dreapta, le pozez intai pe cele impare de la cap la coada, apoi intorc cartea si le pozez si pe cele pare. Am si o bucata de sticla un pic mai mare decat o pagina (apartinand unui mic tablou) pe care o presez pe pagina sa o tin perfect plata pentru pozat.

Gata pe azi, si mult succes! Poti face orice cu textul de mai sus, poti sa publici sau sa dai si la altii interesati, eu unul sunt pentru accesul liber la informatie ;)

şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 9:35 AM, , links to this post

Materiale noi. De data asta castelologie
miercuri, mai 06, 2009

Cu mania-mi strângătoare, şi ajutat de faptul că două zile am stat singur în birou, am adunat o droaie de alte materiale, pe care voiam de multă vreme să le am. Sunt cărţi pe care nu le poţi împrumuta, fiind în exemplare puţine pe aici, şi toate consultabile în sală. Şi în general lumea e enervată când stai să pozezi în sala de bibliotecă cărţi de mai multe sute de pagini, pentru că faci în continuu click-click, un motiv pentru care până acum m-am ferit să le pozez. Aşteptam momentul prielnic.
Am pozat şi anexele colecţiei de artă romanică. Volumul cel mai important era lexicul de termeni de specialitate, făcut superb, cu trimiteri la termenii respectivi în mai multe limbi de circulaţie. De ani de zile îmi stă în minte alcătuirea unei asemenea unelte de lucru şi pentru România, căci tot văd, prin diverse articole, că oamenii folosesc termeni diferiţi şi de multe ori extrem de încurcaţi pentru a reda părţi constitutive de tot soiul. Dar asta ar fi un proiect prea mare. S-ar cuveni să fie făcut cu o droaie de specialişti, nu de unul singur, şi sub umbrela unui centru de cercetare. Care centru de cercetare în România, mă pot întreba la infinit fără şanse mari de a găsi singur un răspuns fericit. Până în momentul de faţă nu prea e nici-unul


Una dintre cărţile pozate ieri.

Am pozat, cum spuneam, cantităţi mari. Unul dintre dicţionare (de castelologie franceză) are vreo 1300 de pagini. Ieri, când am ieşit de la slujbă, mă durea spinarea de la statul aplecat deasupra cărţilor.


Din aceeaşi carte, altă mostră.

Am pozat aşadar, dac-ar fi să dau raportul:
MESQUI, Jean - Chateaux et enceintes de la France medievale 1 (Paris, 1991);
MESQUI, Jean - Chateaux et enceintes de la France medievale 2 (Paris, 1993);
SALCH, Charles-Laurent - Dictionnaire des chateaux et des fortifications du Moyen Age en France (Strasbourg, 1979);
SALCH, Charles-Laurent - L'Atlas des villes et villages fortifies medievales de la France 1 (Strasbourg, 1977);
SALCH, Charles-Laurent - L'Atlas des villes et villages fortifies medievales de la France 2 (Strasbourg, 1978);
SALCH, Charles-Laurent - Les plus beaux chateaux-forts en France (Strasbourg, 1978).


Şi-ncă una.

Nu stau acum să trec citările cum trebuie. Am luat cu copy-paste titlurile folderelor în care şad băgate. Şi asta nu e tot. Am mai luat, tot ca hârciogul, şi o droaie de titluri despre pictura murală, alt domeniu în care duceam lipsă de materiale de multă vreme:
PEINTURES MURALES DES EGLISES ALPINES (XIII-XVI s.) - Ecole Francaise de Rome (1994);
DEMUS, Otto - La peinture murale romane (Paris, 1970 (Munchen, 1968));
ALFANI, Elena - Santi, supplizi e storia nella pittura murale lombarda del XII secolo (Roma, 2000);
SUREDA, Joan - LA PINTURA ROMANICA EN CATALUNA (Madrid, 1981);
WETTSTEIN, Janine - LA FRESQUE ROMANE (Italie-France-Espagne) 1 (Paris, 1971);
WETTSTEIN, Janine - LA FRESQUE ROMANE (Route de St Jacques) 2 (Paris, 1971).
Sunt vreo 5 oameni în România care vor primi materialele astea cadou. Dacă mai vor şi alţii, să se anunţe. Altminteri, de ce m-aş haiduci medievistic?

şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 12:17 PM, , links to this post

Primăvară-n târgul Pictaviei

În curând se fac şi vişinele din curte...


Ochiul boului peste tot


Curtea din spate, de la fereastra biroului la care şed.


Lucrări de mare anvergură la viitoarea beblotecă a polului umanist.

şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 12:01 PM, , links to this post

După prerafaeliţi, acum şi prieteni umanişti
marţi, mai 05, 2009

Ieri, Vali trebuia să îmi dea nişte poze pentru trăsnaia de pe Mutzunakia, cea nouă, cu conferinţa internaţională. Şi mă aşteptam să fi căutat printre pozele lui şi să fi ales un istoric, cum am făcut şi ceilalţi, unul cu care să semene. În loc să facă asta, amicul îmi trimite mail cu tabloul celebru al lui Erasmus din Rotterdam, în locul căruia îşi pusese faţa cropuită în Photoshop. Mă uit niţeluş mirat şi zic în sinea mea că nu prea merge. Nu vedeam unde bate. Şi-apoi vine şi mailul cu o poză de-a lui, făcută special pentru eveniment, în care era lipită şi cropuită faţa lui Erasmus. Efectul este delicios.
Acum pun o variantă a chestiei pe blog. Nu întocmai ca pe Mutzunakia, ci altfel. Am tras de el să îmi trimită şi poza neprelucrată, de impersonator. Şi le pun aici pe blog, spre deliciul tuturor, că merită:


Erasmus, by Hans Holbein the Younger
Vali, by Daniel Voinea the Younger

şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 4:14 PM, , links to this post

Declaraţia de la Praga

E veche, are destulă vreme la activ, dar io abia acum am aflat că există un site web pe care o poţi semna, aşa că am dat curs, cu întârziere, invitaţiei primite de la un amic. Rogu-vă, la rândul vostru, s-o semnaţi, dacă nu cumva aţi semnat deja versiunea românească, despre care aflu tot astăzi că există şi ea de mult timp.


Print screen, că altceva n-aveam ce pune.

Bearing in mind the dignified and democratic future of our European home,

* whereas societies that neglect the past have no future,
* whereas Europe will not be united unless it is able to reunite its history, recognize Communism and Nazism as a common legacy and bring about an honest and thorough debate on all the totalitarian crimes of the past century,
* whereas the Communist ideology is directly responsible for crimes against humanity,...

şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 8:59 AM, , links to this post

Mutzunakia nemuritoare
luni, mai 04, 2009

O nouă trăsnaie, pentru amatori, tocmai a fost ouată aici. Ajutaţi puiul să iasă din ou participând!

şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 11:17 PM, , links to this post

Discografie Alan Stivell (1977-1983, cu o întrerupere)

Continuarea discografiei lui Alan Stivell, din postul anterior. Lipseşte un album, din 1980, Tir Na N-og (Symphonie Celtique / Celtic Symphony), pe care o să îl urc împreună cu restul data viitoare. Până una-alta, poftiţi de gustaţi:

Roak dilestra (Avant d'accoster / Before Landing) (1977)
dă-l gios

Un dewezh barzh ger (Journée à la maison) (1978)
dă-l gios şi pe ăsta

Tro ar Bed (International Tour) (1979)
încă unul

Bed and dud vecu (Terre des Vivants) (1981)
penultimul

Mojenn (Légende) (1983)
şi ultimul pe ziua de astăzi

şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 9:00 PM, , links to this post

Limba moldovenească. Comentarii agrigoroiene despre studile altora (Messing, 1985)
duminică, mai 03, 2009

Acum vreo câteva săptămâni, inspirat de evenimentele care îmi erau mai mult decât proaspete în minte şi în suflet, am postat un prim comentariu cu privire la problema limbii moldoveneşti, rezumând superficial un articol al lui Bruchis (1984) şi asezonându-mi rezumatul cu propriile mele consideraţii subiective. Mă întorc acum la aceeaşi problemă (am un stoc inepuizabil de materiale în hardul portabil dedicat bibliografiei) şi o să vorbesc despre un alt articol:

Gordon M. Messing, "Moldavian: Language or Pseudo-Language?", Oceanic Linguistics Special Publications, 20, 1985, pp. 285-295
Îl găsiţi aici în PDF. E luat tot din Jstor.

Articolul nu e fenomenal. De fapt, e publicat în revista de studii filologice a universităţii din Hawaii. Undeva pe plajă, în Mauna Loa sau Mauna Keea, printre fete cu sâni ascuţiţi şi şolduri înfrunzite dansând hula, un anumit domn Messing a scris sau numai publicat un studiu. Era anul de graţie 1985. Regret consideraţiile de felul ăsta, numai că nu cred că marele specialist al problemei "moldoveneşti" trăieşte în Hawaii. E adevărat, femeile de acolo sunt frumoase. Polinezienele cu sânii goi îmi plac, la fel cum i-au plăcut şi lui Gauguin, dar la universitatea din Honolulu nu cresc mari specialişti în limbi romanice.
Articolul e totuşi destul de bun. Nu aduce nimic nou, dar face o sinteză, or mie taman o sinteză îmi trebuia. Primele pagini sunt o zeamă lungă, necesară, peste care se cuvine să trecem repede cu privirea. Ne cunoaştem doar istoria (pp. 285, 286 şi o bucată din 287). Pe urmă, împărţirea limbii române în dialecte e destul de abracadabra. Cu tot respectul pentru sursele pe care le citează el, macedo-româna e mai colea o limbă de sine stătătoare. Nu zic că machidonii nu-s români, ferească Sfântul!, ci că o dată ce unul deschide gura pe limba lui mi-e foarte greu să pricep ceva. Uneori am impresia că pricep mai repede catalana! Da, care va să zică fac parte dintre aceia care consideră că în Balcani există mai multe limbi româneşti. Că în secolul XII va fi fost numai una singură, asta e altă treabă. Nu corespunde realităţii de acum.
Pe aceeaşi miză au bătut şaua şi sovieticii. Crearea limbii moldoveneşti şi colonizarea ei la nivel "social" prin rusisme cu duiumul trebuia să o transforme, graţie izolării de România, într-o limbă aparte. Şi treaba ar fi reuşit probabil dacă tovarăşii ar fi avut la dispoziţie vreo 300 de ani. Numai că în 1989 lucrurile s-au dus niţeluş pe copcă, iar în 1991 şi 1992 şi mai dihai. Moldoveneala s-a dus, ca orice aberaţie politică. Revenind la articolul lui mister, iarăşi mă declar consternat văzând că limba daco-română are, la aceeaşi pagină, în dialectul său românesc, trei subdialecte: ardelean, moldovean şi valah (mai târziu acceptă şi dialectul bănăţean). Hmmm. Oare?! N-or fi ele mai multe. Genul ăsta de segmentări pe trei bucăţi ţin mai mult de gândirea politică reductivă a unor filologi străini care nu cunosc o boabă româneşte. Dacă ar fi să îl corectez pe musiu, după ştiinţa mea, corectabilă permanent, limba literară românească este dialectul de Braşov, care se întinde şi în Valahia, iar nu cel muntenesc ori oltenesc.
Depăşind aiestea, mai interesant de ştiut e că problema noastră cu moldoveneasca porneşte, după sursele lui Messing, din 1952, de când un anumit Serghievski a publicat un manual OFICIAL (boala oficializării unei teorii într-un domeniu e stalinistă, orice mi s-ar răspunde în comentarii), or, poziţia expusă era taman cea a lui Stalin. A circulat şi la noi această demenţă. Tata îmi povestea pe îndelete despre ea, mai ales că săracul şi-a făcut facultatea în anii 60, în plină perioadă post-stalinistă. Deşi înfierate pe faţă, teoriile lui Stalin continuau să acţioneze tiranic. Aşa se face că în 1974 ne-am trezit cu protocronismul ca doctrină "oficială" în studiul istoriei. Din acellaşi motiv tata şi-a pierdut câţiva ani mai târziu, postul de profesor de latină: latina nu convenea sistemului, nu mai era oficială. Noi vorbeam cu toţii limba dacă.
Tot încerc să scap de paranteze şi nu pot. Mintea îmi umblă aiurea pe razachie, ca de obicei, numai că există o logică în fugitul meu de pe brazdă. Teoria limbii moldoveneşti este folosită de aceeaşi minte bolnavă care a manevrat protocronismul românesc. Mintea asta se cheamă comunism, naţional-comunism, locul acela unde extremele politice îşi dau liber mâna, căci puţin contează dacă o idee sau alta guvernează tiranic. Esenţialul este că dialogul este desfiinţat.


Transnistria lui Smirnov

Messing citează sursele în traducere, şi de la el aflăm (căci unii dintre noi nu ştiu din păcate ruseşte), că singurul resort cât de cât "logic" (greu de precizat cum funcţionează logica asta) din care se putea sălta o teorie a limbii moldoveneşti era şi este lipirea Transnistriei la teritoriul Basarabiei îmbucătăţite:

The Moldavian language in the territory of the USSR represents the literary and spoken language of the basic population of the Moldavian SSR ... in Bessarabia in the 19th century and especially after 1905 the Moldavian language had its own writing system with the Russian alphabet but in a Rumanianized spelling. With the foundation in 1924 of the Autonomous Moldavian SSR, the Moldavian language of the population of the Dniester basin in the former districts of Xerson and Podol' became the literary and national language of the Republic, enriching itself both by its own linguistic resources and by lexical elements acquired in the process of socialist creation by neighboring peoples (Russian and Ukrainian) and became the linguistic heritage of the workers of all nationalities in the Soviet Union.

Adevărata problemă este aşadar una transnistreană. Am mai amintit omul sovietic. Numai că tovarăşul Serghievski nu ştia boabă de româneşte şi a uitat un detaliu: dacă voia să creeze limba moldovenească, trebuia să fi separat deja de limba românească celelalte limbi româneşti din Balcani. Pentru un cunoscător al limbii române, este oarecum aberant să consideri că aromâna e dialect iar moldoveneasca e limbă. Lucrurile stau taman pe dos. Ei bine, aşa se face că în 1974 un anumit tovarăş Korlăţeanu a nuanţat lucrurile, să meargă unse. Limbile romanice nu mai erau puţine, se făcuseră 18, iar noile membre erau aromâna, megleno-româna, dalmata dispărută, istro-româna şi... moldoveneasca. Pentru primele patru, deşi chestiunea e delicată, sunt de acord. Pentru ultima, nici un om cu minte nu ar putea fi, atunci când argumentaţia pică, cum ştim, în derizoriu:

V.F. Şişmarev described at some length (73-120) "The Moldavian Languages among the Romance Languages", stressing a list of fifteen lexical items where Moldavian and Rumanian usage differs (e.g. Mold, mâţă vs. Rum. pisică "cat" or Mold, ciolan vs. Rum. os "bone"); R.G. Piotrovskij wrote on "Slavic-Moldavian Linguistic Relations and Questions of National Specifics of the Moldavian Language" (135-149), laying emphasis on words of Slavic origin borrowed by Moldavian but not by Rumanian (e.g. Mold. biruinţa deplină vs Rum. victoria definitivă "complete victory").

Genul ăsta de argumentaţie îmi pare cunoscut. Se bazează pe izolarea unor exemple alese în mod aleatoriu şi pe un public complet nul în materie de lingvistică. Voi cita pentru exemplificare pagina 21 a Micului Dicţionar Etimologic Dac (publicat de mine însumi şi de ceilalţi pecenegi la editura Mutzunakia, în 2007, :D), de unde aflăm că:

Rădăcina SAR - sărătură e importantă pentru Ardeal şi istoria Daciei, pentru că două toponimice din Dacia lui Dio Cassius, SARMI-segetusa (sighetul sarmaşurilor) şi SARGETIA (Sargâţa - diminutiv pentru apa sărată) pot fi înţelese cu percepţia curentă a unui cioban, pentru că veţi vedea lucruri mult mai aberante decât ceea ce spun eu susţinute foarte puternic de către oameni cu pretenţii.

Textul ăsta este un mail scris de un adolescent, rebel ca toţi adolescenţii, şi pozitivist fără instrumentele necesare, într-unul din eGrupurile dacologice de pe Yahoo. Majoritatea dintre voi se vor întreba care este scopul comparaţiei, când nu există o logică vizibilă între cele două fragmente de text comparate. Există o legătură, şi încă una strânsă. Să pornim de la cele două exemple ale lui Şişmarev şi Piotrovski. În cazul respectiv, orice vorbitor de limbă română ştie că mâţă este un regionalism folosit nu numai în Moldova, dar şi în anumite părţi ale Ardealului. Cuvintele circulă libere în interiorul unei arii lingvistice. Mâţa nu locuieşte la Chişinău, pentru că la Bucureşti nu sunt numai pisici. O dovadă suplimentară că mâţo-pisica este o realitate comună la est şi la vest de Prut este faptul că însuşi ziarul comuniştilor de la Chişinău nu o poate ocoli. Bun, am stabilit, prin desfiinţarea absurdului, că mâţa nu e moldovenească decât în măsura în care mâţa a devenit brusc sovietică. Pissy sovieticus, de felul său o specie mai roşie, arămie chiar, cu un ciocan în gură şi cu o seceră-ntre ochi. Ce înseamnă aceasta?
Înseamnă că teoria nu se adresează - în primul rând - specialistului sau cunoscătorului (nu fac lingvistică românească totuşi), ci omului dispus să înghită o asemenea prostie. Omului care o acceptă pentru că i-a fost deja inoculată o bază de dumicare a acestor prostii. Or, prealabilul este politic, iar argumentaţia este şi ea politică, se bazează pe izolaţionism. În baza aceleiaşi teorii, dacă am selecta din limba franceză cuvântul guerre, ar trebui să vedem că limba franceză este germanică. Altminteri, cum s-ar explica cuvântul? Un naţionalist din Normandia, doritor al secesiunii, ar putea striga şi tare că pe limba lui e werre, iar în franţuzeşte guerre. Nu o face numai pentru că nu există mobilul politic.
Întocmai, acelaşi gen de argumentaţie a fost folosit şi într-o carte pe care o are tata, un deliciu bibliografic roz, cu coperte de carton moale, dedicat reabilitării unei cantităţi enorme de cuvinte româneşti la stadiul de dacice. Tata a cumpărat ediţia a doua după ce limba latină a fost dată afară din licee, când marea parte a publicului tânăr putea deja înghiţi prostiile. De ce? Pentru că nu învăţau latineşte la şcoală. Este destul de greu să argumentezi - dinaintea unuia cu oareşce cultură generală - că latina şi daca erau aceeaşi limbă, ori că apă vine din limba dacă, dând exemple din sanscrită pentru exemplificare. Argumentaţia apelează, întocmai argumentaţiei lui Şişmarev şi Piotrovski, la aşteptările unui public. Cineva are nevoie de aşa ceva. O prostie nu este creată din senin. Oamenii au nevoie să se dezică de un trecut latin, pentru că nu suportă Occidentul, pentru că au senzaţia că România e buricul pământului, sau pentru alte mii şi mii de motive derivate dintr-unul singur: naţionalismul. Naţionalismul se bazează, întocmai comunismului, tot pe izolaţionism. Nici-o idee care îşi propune să devină adevăr absolut al Umanităţii nu poate fi pusă în practică în afara unui laborator. Nu trebuie să ne mire aşadar că în anii 70, de-a dreapta şi de-a stânga Prutului, funcţionau două laboratoare al căror scop era crearea a două entităţi diferite culturale şi lingvistice. La vest, Ceauşescu experimenta naţional-comunismul, administrându-l agresiv, de la varianta cu linguriţa, pentru şoimii patriei, la cea brutală, care interzicea cercetătorilor să scrie şi să publice lucruri în care nu se strecurase o fărâmă de protocronism. Totul trebuia colonizat protocronic. La fel, la est de Prut, o altă doctrină, a moldovenităţii şi a lui Homo Sovieticus, era administrată şi ea în acelaşi mod agresiv. Cu linguriţa pentru octombrei, cu parul pentru cercetători şi profesori universitari.
Şi totuşi, puştiul care a scris rândurile de mai sus, cele cu sarea şi cu Sarmizegetusa, nu e nici comunist, nici naţionalist. E numai rebel. Pe el îl încântă, la fel ca şi pe ceilalţi de vârsta lui, o idee. E vremea la care cu toţii credem în idei generoase, nobile, frumoase. Numai că în spatele lor se ascunde mereu leopardul. Adevărul e că nici-o idee nu e adevărată atâta vreme cât este luată drept axiomă. Nedreptăţile sau binefacerile istoriei nu sunt nici ele adevărate. Totul se compune, atâta vreme cât ne blocăm în idei, din discursuri. De aia istoriografia, lingvistica, şi orice alt domeniu al ştiinţelor umane este un loc în care oamenii dezbat. Epistemologia foloseşte conceptul de axiomă, dar epistemologii nu vor putea niciodată accepta că axiomele există în starea aceasta imuabilă. Aici nu există adevărat şi fals. Există numai discuţie. Adolescentul nostru geto-dac este animat de idealuri nobile. Îşi iubeşte patria. Fabrică o teorie pe care o consideră necesară. Întocmai lui, comuniştii iubesc comunismul, este viaţa lor. Lupta de clasă cere desfiinţarea barierelor lingvistice, cere inventarea limbii sovietice. Pentru a sovietiza populaţia Moldovei este nevoie de existenţa prealabilă a unei limbi moldoveneşti, corcită cu rusa. Această limbă trebuie fabricată. este o axiomă.
În restul articolului lui Messing o să puteţi citi părerea lui Tagliavini, Haarman, iar de la pagina 293 va începe ceva cu mult mai interesant: republica sovietică transnistreană din perioada interbelică, "leagăn al României sovietice". Ar fi multe de spus despre aşa ceva, poate altă dată, mai ales că ar trebui să schimb iute domeniul şi să vorbesc despre agenţii ruşi infiltraţi în România, despre mişcările de la Bălţi, şi altele. Io mă opresc aici. Mă duc să fac o galetă la cuptor, cu bunătăţi, până nu se face ora 11. Iar de culcat mă culc colea.

Apendice fără legătură cu cele de mai sus:
Mai interesant e că în timp ce scriam io textul ăsta un anumit domn Meta, de la Metapedia, umblă nelegat prin paginile blogului lăsând dâre de comentarii. Am fost politicos, cum trebuie să fii cu străinii, numai că dacă dai de un mârlan, ai două opţiuni: faci ca el sau faci ca tine. Prefer varianta a doua. Şi totuşi, nu doresc să introduc trierea comentariilor pe blogul meu, numai că dacă ai brusc un nebun pe urmele tale, nu ştii ce să faci. Până una-alta, cum destul de enervant să scrii un comentariu şi să nu ştii dacă ţi-a fost acceptat sau nu, prefer să-l las liber şi să-i şterg toate comentariile date după avertisment. Nu cred că va dura prea mult. Câteva zile probabil: genul ăsta de tembeli se plictisesc repede.

şi-am scris povestea asta eu, Agrigoroaei, medievistu' @ 7:48 PM, , links to this post

Web This Blog

Dacă vrei să primeşti prostiile astea în mail, scrie-ţi, nene, adresa:

Delivered by FeedBurner

Cine ce obiecţii are

Fugi de mine, dai de alţii

• Laura şi maimuţa ei
• Radu seamăn pe lume nu are
• Ana & nebuniile ei
• Ilinca habar n-are
• ArabeLee
• Diana... Agrigoroaei
• O'Connors O'Pinions
• Oana mică
• Aardvarchaeology - Martin Rundkvist's new blog
• Asociaţia Culturală Sarmizegetusa

Ce alte prostii mi-au mai trecut prin cap

• Pix cu camera video incorporata.Cea mai mica camer...
• Baga, nene, priza-n dinti!
• Sfaturi practice pentru pozat pagini
• Materiale noi. De data asta castelologie
• Primăvară-n târgul Pictaviei
• După prerafaeliţi, acum şi prieteni umanişti
• Declaraţia de la Praga
• Mutzunakia nemuritoare
• Discografie Alan Stivell (1977-1983, cu o întrerup...
• Limba moldovenească. Comentarii agrigoroiene despr...

Arhivele statului agrigoroian

• ianuarie 2006
• februarie 2006
• martie 2006
• aprilie 2006
• mai 2006
• iunie 2006
• august 2006
• decembrie 2006
• ianuarie 2007
• februarie 2007
• martie 2007
• aprilie 2007
• mai 2007
• iunie 2007
• octombrie 2007
• noiembrie 2007
• decembrie 2007
• ianuarie 2008
• februarie 2008
• martie 2008
• aprilie 2008
• mai 2008
• iunie 2008
• iulie 2008
• august 2008
• septembrie 2008
• octombrie 2008
• noiembrie 2008
• decembrie 2008
• ianuarie 2009
• februarie 2009
• martie 2009
• aprilie 2009
• mai 2009

© 2006-2009 Butoiul lui Diogene | GeckoandFly.
No part of the content or the blog may be reproduced without prior written permission.
Dă-te-n bărci istorice pe Patzinakia sau hlizeşte-te cu Mutzunakia